Incepusem sa zic ca aici totul e un desert. Zona unde stau eu(adica un sat) este intre asa zisi munti. Sunt de fapt niste dealuri mai inalte,poate niste reminescente de munti, cum avem si noi Macinii nostrii. Dealurile astea sunt pline de maslini, ce sunt ca niste duzi mai mari. Nu stiu daca va puteti imagina, poze nu am cum sa pun decat daca voi avea eu net acasa (e foarte scump) si dupa ce imi voi fi luat camera video(inca mai sper).

Maslinii sunt la distante de un metru, un metru si ceva intre ei, si cu nimic intre ei. Pe acele dealuri, in zonele unde sunt maslini, nu exista alta vegetatie. Astia sulfateaza maslinii ca sa ii curete de nu-s ce si din cauza asta ciu-ciu iarba. si pamantul aici are culori cum nu am mai vazut. Galben, cum avem si noi, insa si paman rosu(si cand scriu rosu,ma refer la ROSU) si pamant ALB. Dap, 3 culori. Si uneori sunt si amestecate. Am vazut pe drum cum erau dealuri taiate pentru a face loc soselei si dealurile erau un ameste al celor 3 culori.

Am luat numai 30 min la net cafe. Am incercat sa iau poza de pe yahoo maps, insa nu ma descurc cu paint in espanol. si asa, am apasat print screen la nimereala, ca mai mult am presupus ca ala e butomnul de print screen.

Goodbye!

Drumul a fost obositor, nu prea mi-ar veni sa fac iarasi tot drumul asta cu autocarul. Poate cu masina personala, cand si daca va fi cazul, dar altfel nu.

Voi scrie punctat in continuare caci nu prea am timp de proza:P.

Coasta de azur e frumoasa, insa nu pot spune ca am fost dat pe spate. Bine, e drept ca nu am trecut pe langa plaja cum a fost in Malaga(unde am fost vrajit si imi venea sa sparg geamul sa fug pe plaja).

Cel mai frumos loc a fost Austria; am trecut prin alpi, si vreau sa spun ca sunt un paradis. Cred ca tot lantul alpin este asa, nu numai cel din partea Austriei. Ideea e ca daca ai in minte o imagine perfecta a unor munti, mai mult ca sigur o vei regasi in alpi. Aici, am avut unele experiente unice. Am fost cu capul in nori. Tot corpul, la propriu. In timp ce treceam prin munti, prin micile depresiuni, norii se pravaleau in rotocoale de pe crestele muntilor de care se impiedicau. And we walked through clouds....

Am baut apa Evian. Nu stiu ce e asa mare fas la ea. In fine, avea gust normal, de apa, insa nu stiu de ce ma asteptam eu sa se simta ceva special, daca tot e asa renumita...

In Andalucia este extrem de cald. Astazi e prima i in care ma resimt, insa e si foarte cald, ce-a mai calduroasa zi de cand am venit. Tata mi-a spus ca sunt zile in care se poate ajunge si la 50 de grade. Nu stiu daca la soare sau la umbra. Dar avand in vedere ca nu prea e umbra nicaieri, e clar ca la soare. Adica peste tot. Landscapul de aici e foarte plictisitor. Zici ca e desert.

Gata, s-a dus ora de net. Treuie sa plec, o sa mai sciu si alta data din ce imi mai aduc aminte ca trebuie sa scriu, si sa explic de ce pare a fi un desert aici.

In noaptea asta plec. Asta va fi ultimul post pentru o perioada de timp nedeterminata care sper eu ca va fi cat mai scurta posibil.

Am vazut ieri The Happening. Awesome! Chiar mi-a placut filmul foarte mult. Nu este horror, chiar e catalogat drept drama/mister pe imdb. Nici nu are urmareste reteta unui film de gen, avand in vedere ca nu prea e un climax(scuze, nu mai stiu cum era in romana... a! punctul culminant, sau ceva de genul cel putin....) personajele sunt persoane normale, cu defecte, nu e nici unul pe acolo care face pe eroul si salveaza lumea...

Daca nu sunteti neaparat adeptii consumerismului american, si v-ati saturat de acelasi tipar de filme (sex, bombe, sani, efecte speciale care mai de care mai extraordinare, actori frumosi si trasi prin inel care salveaza lumea intreaga de la distrugere in cateva zile) acesta este un film revigorant ce nu urmareste tiparele, dar care nu are lipsa de suspans(nu e un horror cu monstrii, e unul de suspans, psihologic cum s-ar spune).

Regizorul e cel al lui The Signs si The 6th Sense, actori Mark Wahlberg siZooey Deschanelpe care e posibil sa o stiti din The Hitchhiker's Guide to the Galaxy.