The Seeker

You can't fool me! Vidanjorul tot cacanar ramane!

Tue, 24 Jun 2008 11:48:38 GMT

Am senzatia ca in tara asta scopul datator de bucurii complete si cresteri considerabile de valoare de sine este acela de a fraieri. Pe oricine, oricum, orice ar presupune sa fie sacrificat, cum ar fi, stiu eu, respectul celor din jur. Esti descurcaret, calitativ mai bun decat cel de langa tine, chiar cu o doza de sarm si o alura atractiva daca stii sa fraieresti. Poti ajunge departe daca iti perfectionezi tacticile smecheresti, lucru posibil, desigur, atunci cand te lupti deja cu mai marii trisori. Pentru ca restul se incadreaza in categoria "fraieri" si nu reprezinta un pericol pentru traiectoria ta catre avutie, faima, prestigiu, si stiu eu ce alte notiuni care ne indobitocesc in societatea actuala.
Ieri am luat parte la o astfel de situatie, in care m-am pus in locul fraierului fraierit. Asteptam la coada sa-mi iau ceva de mancare si in spatele meu un cuplu. Stau vreo 3 minute pana sa-mi vina randul, cand ce sa vezi, tipa din spate, dichisita si foarte hotarata face comanda in locul meu. In timp ce prietenul o dojenea pentru gest, iar ea se intorcea la el hlizindu-se, eu ma uitam fix la ea cu mare scarba, dar si cu o doza de amuzament, gandindu-ma daca sa-i dau vreo replica sau sa o las in plata ei. Pe moment am ales cea de-a doua varianta, pe motiv ca nu am cum sa schimb eu acum un om, o educatie, o obisnuinta. Caci era clara mandria ei si evident faptul ca experienta ei in faze similare nu era de colo. Acum imi pare rau ca nu am spus nimic, pentru ca uite, astazi, sunt inca enervata. Ca principiu, ca mentalitate, ca mod de viata, e hidos. Si vad asta peste tot - in fotbal (ca de-aia nu meritau ai nostri sa mearga mai departe, adepti ai cioacelor), in jocuri de carti, in trafic (ca daca nu-i tai unuia calea nu ti-e ziua completa), la examene (ca ti se intampla odata, ok. dar cand asta e metoda ta principala care te trece prin facultate...), etc. Ca sa nu intru in domeniul PR si publicitate, in aparitia unor produse care sa raspunda unor false nevoi, in tzepe precum tigarile, date catorva milioane de oameni, inclusiv mie.
Dar noi, romanii, nici macar nu urmarim asa castiguri si asa mize. Noua ne place sentimentul de a fi cei care fraieresc. Este?

Invitatie pt absolventi (afis)

Mon, 02 Jun 2008 09:32:49 GMT

Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
Catedra de ENGLEZA

Centrul pentru Traducerea si Interpretarea Textului Contemporan (CTITC)
ofera în anul universitar 2008/2010

MASTERAT IN TRADUCEREA TEXTULUI LITERAR CONTEMPORAN - ENGLEZA (MTTLC) 2008-2010

Director : Prof. Dr. LIDIA VIANU

lidiavianu@yahoo.com

ADMITERE

1. Inscriere: 1-7 septembrie 2008

2. Examen: 8-12 septembrie, proba scrisa si interviu, Pitar Mos 7-13, etaj 1, sala 6

3. Taxa: 2000 RON pe an

4. ACTE necesare la inscriere:
- diploma de bacalureat
- diploma de licenta sau adeverinta licenta in original
- certificat de nastere, copie legalizata
- cerere de inscriere (formular de la secretariat)
- 2 fotografii
- chitanta de achitarea taxei (150 RON) la Casieria Rectoratului

5. Numar de locuri Engleza: 60 (cel putin 15 de la buget, restul cu plata)

6. In 2007 am admis 52 de masteranzi si am avut 23 de locuri de la buget, si 29 cu plata.

7. Se pot inscrie la examenul de admitere absolventii oricarei institutii de invatamant superior (cu diploma de licenta), care cunosc bine limba engleza.

8. Examenul de admitere include o proba scrisa - traducere si retroversiune - si un interviu de intentie.

9. Bibliografie orientativa:

Vianu, Lidia. English with a Choice, Teora, 2006
Vianu, Lidia. English with a Key 1, Teora 2006
Vianu, Lidia, English with a Key, 2, Teora 2006

SPECIALIZARI

1. Traducere de text literar contemporan (pentru edituri, reviste)
2. SUBTITRARE
3. Redactii (publicistica, radio, tv, internet)
4. Edituri
5. PUBLICITATE
6. Predarea limbii engleze prin traducere

STAGII DE INTERNSHIP propuse masteranzilor:

1. Redactare si traducere carte: Editurile Humanitas, Polirom, RAO, Curtea Veche
2. Redactare reviste culturale: Revistele Romania Literara, Cuvantul, Luceafarul
3. Redactare Radio: Radio Romania Cultural, Radio Romania International
4. Subtitrare: TVR, Intercomfilm
5. Publicitate: International Advertising Agency, Leo Burnett, Saatchi & Saatchi
6. Secretariat teatre: Teatrele Odeon, Masca, Ion Creanga, Teatrul National Bucuresti
7. Soft educational: SIVECO
8. Ministerul Educatiei si Cercetarii: Directia Relatii Externe
9. Administratia Universitatii Bucuresti: Relatii Externe

Stagiile difera de la an la an, in functie de interesele cursantilor si de acordurile ce se pot incheia.

ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL MTTLC

1. Se lucreaza pe text, impreuna cu autori britanici/americani contemporani, prin internet
2. Videoconferinte la British Council cu scriitori britanici contemporani
3. Videconferinte la Laboratorul multimedia al Centrului CTITC
4. Multiple colaborari cu autori/traducatori britanici/americani prin internet, prin grupul de discutie al masteratului, la http://groups.yahoo.com/group/translationcafe
5. Redactarea revistei masteratului, Translation Cafe,

www.e-scoala.ro/ctitc/mttlc_2007.html
6. Se lucreaza la ateliere cu traducatori nativi /bursieri ai Institutului Cultural Roman (britanici si americani) si cu profesori invitati
7. Subtitrari pentru TVR si alte televiziuni
8. Emisiuni pentru Radio Romania Cultural, Radio Romania International
9. Editurile Univers Enciclopedic (colectia Literatura Contemporana in Traducere, coordonata de Lidia Vianu), Humanitas, Polirom, Rao, Curtea Veche

Programul colaboreaza cu:

1. Consiliul Britanic
2. Ministerul Educatiei si Cercetarii
3. Institutul Cultural Roman
4. Radio Romania Cultural
5. TVR
6. Uniunea Scriitorilor
7. International Advertising Agency
8. Leo Burnett
9. revista Romania Literara
10. Revista CTITC Translation Cafe
11. SIVECO
12. Teatre
13. PEN Clubul Roman
14. site-ul www.e-scoala.ro

Persoana de contact

Prof. Dr. LIDIA VIANU
lidiavianu@yahoo.com

Oprah Vs God (continuare)

Fri, 25 Apr 2008 13:38:59 GMT

Ca tot ma amuzase comparatia intre cei doi lideri spirituali, urmarind reactiile oamenilor care cred in ei, am omis un mic detaliu, si anume ca publicul american este profund religios. Atunci ce se intampla daca Oprah nu mai asculta de normele Bisericii? Can Oprah overcome God in America? Comentariile de la urmatorul filmuletz de pe youtube sunt destul de graitoare...

( The Church of Oprah exposed )

Random

Wed, 09 Apr 2008 20:34:01 GMT

Niciodata nu am reusit sa vizionez pana la capat vreo editie a emisiunii lui Oprah, aceasta zeita binefacatoare a americanului de rand, si asta nu din cauza ei sau a subiectelor discutate. O femeie desteapta care propune teme simple, de entertainment sau de life-coaching, nu ma deranjeaza atat de tare cum ma ingrozeste aproape publicul ei, format din femei cu zambetul pe buze, care la fiecare afirmatie ce demonstreaza al lor "positive thinking", de exemplu "I've learnt that I am strong enough to face my life" sau "I am confident with myself, I'm beautiful and smart, nothing can go wrong, any wrong is right eventually", dau din cap aprobator, cu niste ochi de credincioase, ce se lumineaza (si ochii, si credinta in...predicatori) cu fiecare reusita a semenilor. Observ ca pot face o paralela intre publicul lui Oprah si publicul lui Dumnezeu, dar poate ca merg prea departe. Religia este un domeniu minat, trebuie strabatut cu mare atentie.

In alta ordine de idei, merita sa mergeti la Next, festivalul de scurt-metraje. Mai multe detalii pe www.nextproject.ro (filmele sunt rulate la Cinemateca Eforie)
Saptamana viitoare - festivalul B-est (la Cinema Scala). Informatii aici: www.b-estfilmfest.com

Ce zic Ei, Străinii

Fri, 07 Mar 2008 09:45:35 GMT

Odata cu preţioasa decernare a premiilor Gopo, care s-au impartit frăţeşte intre două filme - 4, 3, 2 si California Dreamin' , oameni de specialitate tot incearcă să definească starea actuala a filmului românesc, să găsească nişte coordonate pentru dezvoltarea ulterioară a producţiilor româneşti. A mai multor producţii româneşti...
Iată o parte din cele spuse cu ocazia Colocviului international Filmul romanesc azi - ce a avut ca obiective "sa puna in valoare importanta internationala a cinematografului romanesc recent si perspectivele sale de dezvoltare si promovare" ( preluare din Observatorul Cultural) :

David Robinson (critic si istoric de film britanic): Este foarte dificil sa gasesti caracterul specific al "noului val" romanesc. Important este sa descoperi care este principala valoare si sa te zbati sa pastrezi intacta acea valoare. Cred ca marea forta - si, in acelasi timp, marea problema - a cinematografiei romanesti actuale este faptul ca acest grup de regizori a revenit la elementele esentiale ale cinema-ului. Ei fac filme intr-un mod aparent primitiv, dar acesta este de fapt modul cel mai bun, pe care ei ii redescopera. Acesti regizori ar trebui sa ramana fideli lor înşişi. Cred ca ei au o personalitate si o constiinta puternice si sper ca nu isi fac calcule cum sa urmeze vreo modă (...). Eu unul sunt foarte atasat de Chaplin si de o anumita cruzime pe care o regasim in filmele sale. Consider ca multi regizori romani au ceva asemanator: abilitatea de a introduce momente comice intr-o poveste in esenţă dramatica.

Dominique Nasta (critic, istoric si profesor de cinema belgian): (...) Ce s-a intamplat in cinematografia romaneasca, dupa mine, este ca regizorii au simtit nevoia sa recupereze trecutul. Intr-un anumit sens, trecutul a devenit prezentul lor. Daca vrei sa faci ceva important si durabil, trebuie ca, inainte de a ajunge la prezent, sa-ti revizitezi trecutul.

Ronald Bergan (critic, istoric si profesor de cinema britanic): Eu nu spun ca nu ar trebui sa-ti exorcizezi trecutul, insa, in acelasi timp, trebuie sa si privesti catre prezent, catre ceea ce se intampla acum. Ceea ce vad deseori este un realism care se reduce la a aşeza camera de filmat pe trepied si a urmari cum se comporta niste oameni, ceea ce nu mai este suficient. Regizorii romani trebuie sa depăşească realismul. Asta ma ingrijoreaza pe mine in legatura cu tinerii cineasti romani.
Cele mai multe miscari cinematografice sunt legate de situatia sociala si politica din ţara de origine. Ma gandesc, de exemplu, la situatia interbelica din Rusia si Germania si miscarile cinematografice nascute atunci. Sunt povesti foarte interesante de spus despre Romania de ayi, care vor veni cu timpul. Regizorii romani nu ar trebui sa se gandeasca la ce vor intelege din filmele lor criticii straini. Cu cat un film este mai national, cu atat el devine mai international.

Floreal Peleato (critic de film si scenarist spaniol): Una dintre impresiile mele este ca ficţiunea a absorbit documentarul; filmele de fictiune romanesti sunt niste bune documentare. In consecinţă, filmele sunt emotionante, dar nu si sentimentale, si refuză climax-ul (in sens hollywoodian) sau muzica. Întregul film este emoţionant, nu doar o secvenţă luată separat. Lungimea unor secvenţe este surprinzătoare şi creează tensiune dramatică. Regizorii au capacitatea de a descrie realitatea folosind si umorul negruş este un cinema inspirat de viaţă, nu tot de cinema.

David Robinson: Criticii de cinema trebuie si ei sa fie educati. Înainte, la festivaluri, multi critici ieseau din sala de la un film romanesc, pentru ca era "doar un film românesc"; acum, insa, ei n-ar mai îndrăzni sa faca asta.

It's my party and I cry If I want to...but I don't want to

Fri, 29 Feb 2008 18:44:52 GMT

Cica mi-a pasat Suzi o leapsa acum ceva timp si eu nu am onorat-o. Mai bine mai tarziu decat niciodata, asa ca sa-i dam bice.

Ce s-a intamplat de ziua mea de-a lungul anilor si cum am sarbatorit-o?

Cat am fost mica, ziua mea presupunea o reuniune cu rude, o familie-prietena (Gigeii) si vecinul meu de palier, cu care am o poza in care amandoi infulecam din bunatatile pregatite de mama. Obisnuiam sa ne jucam Monopoly (imi placea mereu sa fiu banchera), carti, Tomapant, Nu te supara, frate!, Scrabble (aveam o punguta verde, cu jetoane din plastic, si imi placea sa scot din ea numai literele care formau numele meu); mai inventasem noi un joc in care ne imparteam, pe grupe, in doua camere si trebuia sa ascunda fiecare grupa cate o pernutza undeva, in camera ei. Cine gasea primul perna ascunsa de grupa adversa castiga. Parintii nu erau prea incantati de distractia noastra pentru ca in cautari intorceam camera cu susu'n jos, dar pe noi ne amuza foarte tare. Mai tin minte ca de multe ori imi placea mai mult sa asist la discutiile "celor mari" din sufragerie, decat sa stau la copii, in dormitor. Copil fascinat de maturitate.
In timpul scolii primare, tin minte o aniversare in care am chemat 3 colege de clasa la mine si, enervate de vecinele de sub mine, care erau de-o seama cu noi, dar ascultau manele, au inceput sa arunce resturi din copane la ele in balcon. Stiu ca nu mi-a placut gestul lor atunci, dar acum ma distreaza cand imi amintesc. Nici nu am primit reclamatii, or fi fost obisnuiti cu resturi de mancare aruncate prin casa lor.

Din clasa a IX-a, stilul sarbatoririi se mai schimba, odata cu prietenii. Isi fac aparitia tigarile, bautura, dansul pana dimineata. Cea mai serioasa petrecere data la mine acasa a inclus politia la usa (deh, am boxe de sala, ce sa le faci :P), zece gaurele in mocheta, facute de scrumatul imprudent si numarate de tata, a doua zi :)) La 18 ani (in 2005), am cules bucurestenii si i-am cazat pe valea Prahovei (unde altundeva?:P), la zapada si relaxare. La 19 ani a fost destul de trist pentru ca m-am simtit singura (e o zi in care, chiar daca unii nu recunosc, vrem sa ni se acorde mai multa atentie decat de obicei). Punctul culminant al intrunirii de la 20 de ani a fost drumul nocturn in cautare de mancare si ospatul de dupa.
Tort preferat - de bezea
Cadouri preferate - cele facute cu placere, din suflet

Acum sa vedem chestii mai importante decat nasterea mea (care observ, cu amaraciune, ca nu e trecuta in Wikipedia):

13 martie...

1781: Astronomul englez Sir William Herschel a descoperit planeta Georgium Sidus, cunoscută ulterior sub denumirea de Uranus
1848: Începutul revoluţiei burgheze în Austria. Răscoala populară din Viena
1892: Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care definitivează textul Memorandumului redactat de patriotul transilvănean Iuliu Coroianu
1900: În Franţa, ziua de muncă pentru femei şi copii este limitată prin lege la 11 ore
1910: A apărut, la Bucureşti, săptămânalul social-politic şi literar Facla (până în 1940, cu întreruperi), sub conducerea lui N. D. Cocea şi apoi a lui Ion Vinea
1917: A fost semnat Documentul de la Viena de către cancelarul Bethmann-Hollweg şi ministrul de Externe austro-ungar Ottokar Czernin. El prevedea anexarea României la Austro-Ungaria în caz de victorie a puterilor centrale în Primul Război Mondial
1925: În Tennessee, predarea teoriei evoluţioniste în şcoliile publice a fost interzisă prin lege
1928: Premiera filmului Maiorul Mura, singura peliculă ce păstrează prezenţa pe ecran a actorului Gheorghe Timică
1930: Clyde W. Tombaugh anunţă descoperirea planetei Pluto
1934: S-a născut, în studiourile Walt Disney, celebrul personaj de desen animat Donald Duck, care a debutat în filmul The little hen, la 9 iunie 1934. În anul 1943, Donald devine, cu adevărat un star şi primeşte Premiul Oscar pentru rolul din The Fuerhrer's Face
1936: A avut loc premiera absolută, la Opera Mare din Paris, a tragediei Oedip de George Enescu
1945: A avut loc, la Cluj, şedinţa solemnă a guvernului României cu prilejul instituirii administraţiei româneşti asupra întregii Transilvanii
1979: Intră în vigoare Sistemul Monetar European (SME). A fost creat cu scopul de a controla fluctuaţiile cursurilor de schimb în ţările Comunităţii Europene, cu excepţia Marii Britanii
1992: În estul Turciei, un cutremur de 6,8 pe scara Richter face peste 500 de victime
1996: S-a desfăşurat, în localitatea egipteană Sharm el-Sheikh, la iniţiativa SUA, prima reuniune internaţională la nivel înalt consacrată luptei împotriva terorismului şi continuării procesului de pace în Orientul Mijlociu.
2000: Prima vizită în Vietnam a unui şef al Pentagonului, William Cohen, de la încheierea războiului dintre SUA şi această ţară (1973).

+ 1907: se naste Mircea Eliade.

Dam leapsa mai departe laaa... (daca vreti, puteti, etc) Plughy, Pasha, Mirela

Si-am Ieshit in Nordul Moldovei (si-am baut vin)

Sun, 24 Feb 2008 13:33:13 GMT

In completarea distinsei relatari a cavalerului Pasha, un comment transformat in blog:

Prima intrebare a celor de-acasa, cand am ajuns, a fost daca nu am avut probleme cu oamenii din Moldova, referindu-se la hoti, lipsa ospitalitatii, priviri suspicioase si reci; pentru ca saracia ar atrage de la sine si rautatea.Si ce bine m-am simtit sa le raspund ca nu. Mai degraba saracia duce la indiferenta, cred. Si, in afara de privirile bizare ale elevilor Liceului Militar din Campulung Moldovenesc (datorate statutului de intrusi pe care ni-l asumasem), nu m-am simtit in bataia pustii deloc (ba chiar au fost draguti oamenii, fara directionarile lor ar fi fost cam greu). Figura care mi-a ramas cel mai clar in minte este cea a batranicii din trenul C. Moldovenesc-Vatra Moldovitei, ai carei ochi albastri, limpezi, intelepti, s-au integrat perfect in culoarea acestei excursii.
Ar mai fi de mentionat Taverna (Music Club) din Iasi, cu blues-ul live si barmanita care face cinste, fara sa vrea, cu Stejar ;)), ciorba de vacuta din Campulung Mold...Simt ca am acordat prea putin timp Sucevei, si din acest motiv nici nu am putut surprinde specificul orasului (trebuie sa mai fie ceva in afara de cetate, noroaie si blocuri).Maybe next time.
Ma tot gandesc ce sa zic despre Pascani, dar diferenta dintre "indoors" si "outdoors" neutralizeaza imaginea orasului. Pacat de oameni, de peisaj (orice spatiu e un peisaj care poate fi valorificat) si de amintirile unei pastai din copilarie.
O calatorie initiatica, mai mult decat oricare alta.

Prospect

Sat, 09 Feb 2008 11:48:14 GMT

Daca teoria expusa in "Decaderea minciunii" a lui Oscar Wilde este valabila, si anume ca viata imita arta si nu invers, cred ca este cazul sa tinem cont de o directie a dezvoltarii noastre interioare. Poate, la 20 de ani, nu ma ajuta daca citesc scrierile lui Cioran sau "Lupul de stepa" al lui Hesse. Si in ce sens nu ma ajuta...la ce bun sa intru in lumea unor oameni osanditi la depresie, tristete existentiala, atunci cand eu vizez iubire, vitalitate, optimism, si o combinatie intre intelectualitate si actiune? Vrem sa stim cat mai multe, ne uitam cu niste ochi insetati prin rafturile bibliotecilor, dar nu stiu cat de benefic ar fi chiar sa ajungem sa le citim pe toate. Spunea cineva ca cea mai mare calitate a omului este capacitatea sa de a uita. Pentru ca daca am fi constienti de toate experientele, adevarurile, descoperirile umanitatii, ne-ar omorî. Încet, dar sigur.
Probabil avem nevoie de o putere de a ne detasa, de a asimila cele citite fara a ni le însuşi sau fara sa ajungem la concluzia ca daca ne regasim in unele dintre trasaturile unui personaj, ne vom identifica si cu destinul său.
Ar fi nevoie de o selectie a informatiilor si de o gandire analitica, critica, nu de un suflet care isi cauta corespondentul in arta. Din acest motiv cred ca unele carti trebuie citite dupa o maturizare anume, cand impactul lor ar fi amortizat de trairile persoanei. Mai ales daca acea persoana are tendinta de a pune mereu intrebari si pretentia de a gasi mereu raspunsurile. Unde, cand si in ce forma le gasesti...contează.
Nu zic acum ca ma dau pe basme, dar voi fi mai precauta in alegerea lecturilor pentru perioade mai sensibile. Ma pot regasi si intr-o comedie romantica, si intr-o drama, dar stiu sigur care dintre ele ma va afecta - eventual, influenta - mai tare. Masochismul, in supradoze, poate avea efecte nedorite.

Pedagog m-as face, profesor nu

Tue, 05 Feb 2008 10:14:28 GMT

Stilurile de invatare, numite si stiluri cognitive, reprezinta acele caracteristici cognitive, afective, psihice, in general, care indica modurile in care persoanele care invata percep, interactioneaza cu si raspund la mediul de invatare.
Personalizare cu aplicatie pe sesiunea ianuarie-februarie 2008:

Mediul de invatare
Sunetul: Ce nivel de zgomot prefera sau pot tolera elevii in timp ce invata?
Fara mari pretentii, se accepta claxoane, injuraturile din fata blocului, latratul cainilor. Peisajul exterior a ajuns sa constituie un decor permanent, un "soundtrack" care ma asigura ca exista viata si dincolo de peretii intre care inveti. In casa, in schimb, fara conversatii langa mine, televizor, muzica (decat daca e in surdina si lectura este mai usoara).
Lumina: Lucreaza mai bine la lumina puternica sau la lumina mai slaba?
Puternica, altfel ma ia somnul.
Temperatura: Care mediu este mai adecvat invatarii, cel calduros, cel rece (racoros), unul potrivit?
Daca dardai, nu stau relaxata si ma concentrez pe corp si pe starea lui suferinda, daca e cald ma relaxez prea tare si adorm, asadar alegem varianta potrivita.
Locul: (forma de organizare a invatarii) Lucreaza mai bine elevii in grupuri sau individual?
Depinde de specificul materiei. Daca include si practica - in grupuri, pentru ca se completeaza unii pe ceilalti si brainstorming-ul poate fi productiv. Daca vorbim de teorie pura, altii pe langa mine mi-ar distrage atentia. Ca sa nu mai vorbim de inevitabila aparitie a altor subiecte de dezbatere.

Timpul
Lucreaza mai bine dimineata, dupa-amiaza, seara?
Dimineata dorm.

Modalitatea senzoriala: Cum invata mai bine, prin stimulare vizuala sau auditiva?
Stimulare vizuala, mai organizata si inchegata. Imi ramane ansamblul in minte, apoi incep sa il descompun in functie de logica deprinsa. Cea auditiva da rezultate numai in cazul discutiilor aprinse pe baza unui subiect (imi amintesc intonatia, timbrul vocal, pronuntia cuvintelor; de aceea nu-mi plac profesorii care vorbesc fara sa "interpreteze" cele spuse, pentru ca monotonia lor se revarsa asupra informatiilor pe care incearca sa le transmita).

Structura/suportul
Monitorizarea: Daca elevii invata independent sau au nevoie de mult sprijin din partea profesorului?
Motivatia: Sunt elevii automotivati sau au nevoie de motivare externa?
Cele doua pornesc de la aceeasi idee, caci daca ai motivatie puternica interna, iti cauti singur sprijinul de care ai nevoie pentru a-ti atinge scopul, nivelul dorit. Aici sunt diferente intre elevi si studenti, la cei din urma presiunea timpului, familiei, societatii etc fiind mai mica. Cat despre mine, inca am nevoie de motivari externe pentru ca cele interne sunt dezechilibrate de indoieli si dileme.

Am auzit raspunsuri foarte dubioase la intrebarile de mai sus (care fac parte din cursul de pedagogie); un exercitiu pentru o eficienta maxima in studiu si o mai buna auto-cunoastere.

Sweet sixteen...Juno

Sun, 03 Feb 2008 19:15:01 GMT

Juno este o fata de 16 ani care ramane insarcinata. Acesta este subiectul comediei "Juno". O forma foarte reusita in care a fost imbracat acest "caz", sa-i zicem, al unei liceence pe care, daca ai intalni-o pe holurile scolii, ai zice ca e genul de amica a baietilor, directa, cu replici sageata si simtul umorului ce-i vizeaza si pe cei din jur, dar si pe sine. Dar ea nu prea stie ce gen de fata este, drept urmare surprizele se tin lant, izvorand din fiecare experienta noua cu care se confrunta. Modul in care ea incaseaza aceste surprize asigura filmului o traiectorie lina, determinata de naturaletea personajului, care acumuleaza incarcatura emotionala pe nesimtite. Structura filmului se muleaza pe structura lui Juno, reusind sa dea paginile, asemenea unor benzi desenate, trecand usor peste secventele sarcinii, si pasand spre punctul culminant fragilitatea unei fiinte in fata unui moment fundamental al existentei sale. Marele succes al filmului, din punctul meu de vedere, este existenta unui moment revelatoriu. A reusit sa redea intensitatea unei scene de film si de viata si sa-i dea un sens profund uman. Si cand zic profund (rog, fara sa amintim de mistouri pro-fund-iene), ma refer la experienta prima si absoluta a fiintei umane.
Ce de variatiuni pe aceeasi tema am vazut pana acum, si doar la vizionarea lui "Juno" am reactionat. A facut click, am rezonat, a facut sens, cum vreti voi sa-i ziceti. Ce ma bucur!

PS1: regizorul - Jason Reitman (Thank you for smoking)
scenariul - Diablo Cody (inca o femeie scenarista printre favoriti)
Juno - Ellen Page (also seen by others in Hard Candy)

PS2: cum am putut uita de coloana sonora? excelenta! Moldy Peaches ("Anyone else but you"), The Velvet Underground, Sonic Youth, The Kinks, Barry Louis Polisar - classic and indie rock. Just fit.