liniste in noapte

si glas de pian

de coarde intinse

si ramase in timpul

lor

trecut si uitat

de demult.

convietuiam pe aceeasi alee

de ce

la numarul 7 si 2

acolo unde vocea sopranei

se auzea din subsol.

osatura murdara a

tramvaiului 32

bantuia diminetile

semanand intre noi

ochi obositi si plase cu flori.

moments..
alone and forgotten
dwell on my right hand
white pieces of paper
covered with messy
scribbled memories
rejoice on my
broken down
weathered desk..

the coffee cup
silent in the corner
blows steam at the cat
sleeping on the window still
and silence
fills the room
with dusty
butterflies

it's now time
to sleep and dream
the days that passed
people left behind
watching them wave
as my train pulls out
quiet and muted
on a distant platform
childish

the music sweeps
seconds and hours
pulls them together
and soundtracks a life
edgy and quiet
sad and gone..

music..one song to cure everything inside. one song to bring back all you thought forgotten. one song to remind you why time passes. one song. just one.

fragrance..one slight smell out on the street to put you back in time. one sniff to remind you where you’ve been. one small and fragile fragrance lingering behind someone making your dreams twist and shout.

coffee..one sip to make your voice clear. one sip to move sleep away. one cup to light up conversation. one big cup to keep you company.

silence..sleep. learn. relax. and feel. and just one big silence between all of us.

tobacco..one pipe brings life to an empty room. one pipe to make the book better. one pipe on top of a mountain to make you human. one pipe for each dream

Bine ai venit in libertate

răspunsul la întrebări
şi scaunele rupte din baie
chiuveta plină de amintiri
şi patul din mica odaie

toate acestea te tulbură încă
şi visele iţi sunt făcute
parcă din aripi de cal
bătute în cuie
pe corpuri de şarpe
crescut în adanc

acum eşti singur
şi fumezi o ţigară
paharul e gol
şi sticla se uită cam spre fund
nu ştii cum să incepi
această scrisoare
pe care cine ştie
când cineva o va citi

orasul se vede
de sus parcă mai bine
şi totul e rupt de crudul adevăr
acum când lumea ţi se pare
mărunt
începi să mori
lin şi uşor

te apleci peste tine
şi fugi înspre pamant
ai aripi de vultur
zdrobite în zbor
te apropii de moarte
c-un zâmbet uşor
evadezi

rămâi închis
într-o poziţie ciudată
într-un mormânt
aspru de caldarăm
lumânare ţi-e luna
şi bocet ţi-e sânge
scurgându-se uşor
pe linii de şotron..

bine ai venit în libertate..
aici totul e mâine.