Pentru cititorii mei (nu sunt foarte sigură că e adecvat să folosesc pluralul...):

Probabil că ştiţi –dacă nu ştiţi vă zic eu-: ăştia de la Yahoo închid 360. (Da, e anunţ oficial, nu l-am primit într-un mass pe messenger!) Adică, mă rog, vor să-l unească cu Mash, să fie un fel de hi5 mai şmecher, nu m-am prins exact, ideea e că nu mai lucrează la el, în consecinţă merge ca dracu şi mă umple de nervi. Aici m-am văzut eu cu 2 opţiuni:

1. Îl dau în mama lui de blog
2. Mă mut în altă parte.

Momentan, alegem varianta 2. Aşadar, de azi (data de 13 pare ideală pentru schimbări!) Nadia o să bată câmpii aici: nadiabatecampii.wordpress.com . Dacă nu vin vechii cititori după ea (din nou...o fi bine să folosesc pluralul?), Nadia poate trece oricând la varianta 1, nu e problemă.

P.S. Aici puteţi citi un interviu cu mine.

Nadia ajunge în faţa blocului unde domiciliază, după încă o zi de efort academic susţinut. Blocul ei n-are interfon în fiecare apartament, ci un cod unic pentru toată scara. Cod pe care Nadia l-ar forma rapid şi ar pătrunde în scara blocului, dacă trecerea nu i-ar fi blocată de un cuplu care se ceartă drăgălaş şi romantic.

Ea: (pisicindu-se) Vreau să formez eu!

El: E blocul meu, eu locuiesc aici.

Ea: Tocmai, tu formezi mereu! Vreau şi eu.

El: De ce?

Ea: De-aia.

El: Bine, formează tu.

Ea: Ura! (ia poziţie şi se pregăteşte să formeze)

El: Steluţă...

Ea: (apasă pe diez) Aşa...

El: Ăla e diez.

Ea: Seamănă cu o steluţă. Unde e steluţa?
El: Steluţa e butonul care are o steluţă pe el. (râd amândoi)

Nadia: Puteţi să vă daţi la o parte? Aş vrea să intru.

El: (râzând) Şi noi.

Ea: Cum anulez că am greşit?

El: Apeşi pe diez.

Ea: Păi, tocmai am apăsat! (râd amândoi)

El: Deci! Steluţă! Zero! Zero!...

Ea: De două ori zero?

Nadia: Pot să formez eu codul!

Ea: (uşor jignită) Stai, dragă, că ştiu şi eu. (către alesul inimii) Zi de la capăt: Steluţă zero zero...

El: Steluţă...zero...zero...nouă...şapte...

Ea: Iar am greşit. (râd amândoi)

Nadia, exasperată, o dă la o parte pe tânăra romantică (brunetă, nu blondă!) cu un gest cam brusc, formează codul rapid şi intră. Apoi, claustrofobă fiind, se pune pe urcat pe scări cele şapte etaje până la locuinţa sa. Pe la etajul patru se întâlneşte iar cu fericitul cuplu care tocmai ieşea din lift.

Ea: (cu candoare) Merge liftul foarte bine, de ce urci pe scări?

Nadia: Să se mire proştii care nu ştiu să folosească un interfon.

Poezii dedicate Nadiei în luna martie:

[Poet nr 1, licean, actor amator, fan Eminescu]

Arata-mi steaua ta ce straluceste dintre toate
Mai mult decat aurul de 24 de carate
Ai grija ce alegi cand arati cu degetul
Multi au bani si faima dar le lipseste respectul... NU ?
Nu disconsidera valorile reale
Doar ele raman modele in secolele urmatoare
Orice analfabet cumpara diplome
Nu-i purta stima'n cel mai fericit caz e prost cu diploma
Bani sunt simple hartii ce zboara repede
In timp ce faptele mari raman pastrate in suflete
Sunt generatii intregi din care poti sa alegi
Sunt poate mii de personaje care au lasat ceva in spate
E vorba de-o tara de decenii si genii
De romani ce n-au pierit dealungul vremii
Ridicati pe postamente inalte persoane neinsemnate
Nu va lasati orbiti de vorbe cï de fapte

(Yo, man! Jos cenzura! Acţiunile voastre ne alimentează ura…)

[Poet 2, PR-ist]

In haine negre de copil uitat
Coboara Isus in orice seara
La tampla sufletului meu
Soptindu-mi tristele povesti
Cu tine plecata in nesfarsitele poteci.

(Admiratorul în cauză nu citeşte acest blog, altminteri ar şti că o poezie despre Isus e cea mai sigură cale să NU cucereşti inima Nadiei.)

[Poet 3, deviant]

Eu sunt cel ce traieste in tine,
uita-te doar in oglinda mai bine
eu sunt copilul - copilul din tine
eu te ridic te fac sa fi mai bun
eu te las sa fi un pic nebun,
sunt partea din tine care stie ce-i bine
eu sunt copilul - copilul din tine
sunt tot ce stii tu despre frumos,
eu nu te las s-arunci hartii pe jos
eu iti arat tot ce e bine,
te-nvat sa privesti lumea prin mine

Esti superba, te ador!

(Observ o neconcordanţă dubioasă între declaraţia din final şi restul poeziei în ceea ce priveşte genul persoanei care a inspirat creaţia. Şi de ce copilul din mine n-are voie să arunce hârtii pe jos?)

Disclaimer: Nadia nu poate garanta pentru autenticitatea creaţiilor. De exemplu, în cazul poetului nr.1, nu poate asculta fiecare album hip-hop apărut în România ca să verifice originalitatea acestei poezii a la Paraziţii. De asemenea, nu poate garanta în nici unul din cele 3 cazuri că ea este într-adevăr muza care a inspirat versurile. Dar aşa e Nadia: ea crede tot ce-i spun băieţii.