Best damn song in a while...cured my depression regarding a certain someone's comment on a blog.

Sit down my love of all good spaces . Not anymore. We share nothings but spaces. Empty spaces, not at all good spaces. So sorry for being such a fool... I just want to remember that hot, sunny Sunday morning when the tunes of this song were playing in my mind but I couldn't remember the keys, that voice, the symphony, because some other bad voices were running in there.

Don't make me discover I can't breathe without you, because it's sick. It's just sick and will remain this way...
And nothing changes the fact that you were an idiot. and are. Now I should be listening to the damn song because it reassures me that apart from your sick behavior, there are some things in this world worth remembering. :-<

How was it? we spoke of fools and kings ... ?

Ocean of noise... I heard your voice...

Left in the morning
While you were fast asleep
To an ocean of violence
A world of empty streets

You've got your reasons
And me, I've got mine
But all the reasons I gave
Were just lies
To buy yourself some time

An ocean of noise
I first heard your voice
Now who here among us
Still believes in choice?
Not I
....

Un blog mai putin obisnuit, dar in nici un caz mai putin interesant...

Oscar Pistorius, de care am auzit si eu de abia azi dimineata cand ma uitam la rezumat la Turul Frantei, este un atlet din Africa de Sud de numai 22 de ani supranumit .... 'the fastest man without legs'. pt ca se vede din poza, este dublul amputat. Ok, si e atlet....

Ceea ce mi se pare mie absolut incredibil, este ca desi a concurat si inca o face la campionatele sau competitiile atletice pt disabled people ( handicapati suna foarte degradant in lb romana), Oscar Pistorious a spart niste recorduri la competitiile pt cei cu doua picioare ale lor de la mama natura (!!!!) si astazi l-am vazut alergand pe Eurosport la calificarile pt JO de la Beijing, olimpiada de altfel tot pentru cei mai sus mentionati.


Si era asa , cum era si in poza asta...la alergarea de 400 m cred, tipul asta si restul de sud africani care mai alergau.... si pornesc ei intr-un ritm alert like hell, alearga alearga, Oscar trece pe 1, si de abia pe final e ajuns de doi atleti, intr-un final ajungand pe 3. Dar cum camerele erau evident toate pe el, l-am putut vedea asa cateva secunde bune numai pe el.
Si cum alerga cu picioarele alea straine de corpul lui, care au o forma asa ciudata.... mie mi se pareau picioare de brotacel care se indoiau cand Pistorius le cerea sa faca. Ca la trenul rapid... moving on and on and on.
muschii lui incordandu-se, eu cu gura cascata in fata ecranului... incercata de niste sentimente pe care nici acum nu le pot reproduce bine. De mirare, de admiratie gigantica, neptru puterea acestui om extraordinar si tanar (22 de ani.. un pic mai mare decat noi) de a alerga pe acelasi teren cu oamenii in 2 picioare de la mama lor, si doborand si recorduri daca se poate.

la finalul cursei vazute de mine, in care nu stiu daca capacitatea lui fizica sau puterea lui mentala de a alerga asa de repede si bine m-au impresionat - s-a imbratisat cu cei doi care il intrecusera. si apoi a zambit frumos la camera.

Nu "vai vai", nu victimizare ca eu sunt cum sunt ....

Citesc acum pe wiki ca exista si oameni care il acuza de a avea anumite avantaje cu acele proteze in a alerga. Inclin sa cred ca sunt niste guri spurcate ca peste tot. Cum sa spui ca omul acela care paseste pe fiare, si suruburi si care practic nu are glezne... un suport leaga proteza de o parte din coapsa, desi no femur, no tibie no peroneu, no oase care ne fac pe noi sa mergem....deci cum sa spui ca un asemenea om nu merita sa concureze cu ceilalti?
Inchipuiti-va socul pe care il resimte la fiecare pas si cand trebuie sa traga corpul lui ca sa se coordoneze perfect cu picioarele lui artificiale. Nu ne simtim noi bine urcand 2 scari ca ne dor picioarele, si nu ne tinem noi asa de bine cum se tine omul asta. Care ii mai si bate de ii rupe pe atletii 'normali'.

Acum nu stiu daca s-a nascut fara picioare, sau e din cauza vreunui accident ceva. E irelevant acest lucru pana la urma. Ceea ce conteaza aici este puterea unui om de a depasi niste prejudecati si de a pasi , asa cu labele lui de brotac, spre doborarea unor recorduri detinute de cei cu doua picioare. Si cum e sa te simti alergand asa prin aer doar cu mainile si cu niste proteze reci si lipsite de viata.... ce amestec de senzatii si de ganduri.

In timp ce omul asta ar trebui sa se califice pt JO chiar azi- cica azi decid astia de la comisie daca il accepta sau nu- si daca da, atunci ar fi primu; atlet de acest fel care ajunge pana la olimpiada, eu stau confortabil in fotoliu si imi sta cafeaua in gat. Pur si simplu. WOW.. .si cu asta nu mai am cuvinte.