Yahoo! 360° - The Seeker

The Seeker Full Post View | List View

random ramblings for writing practice

You can't fool me! Vidanjorul tot cacanar ramane!: Am senzatia ca in tara asta scopul datator de bucurii complete si cresteri considerabile de valoare de sine este acela de a fraieri. Pe oricine, oricum, orice ar presupune sa fie sacrificat, cum ar fi, stiu eu, respectul celor din jur. Esti descurcaret, calitativ mai bun decat cel de langa tine, chiar cu o doza de sarm si o alura atractiva daca stii sa fraieresti. Poti ajunge departe daca iti perfectionezi tacticile smecheresti, lucru posibil, desigur, atunci cand te lupti deja cu mai marii trisori. Pentru ca restul se incadreaza in categoria "fraieri" si nu reprezinta un pericol pentru traiectoria ta catre avutie, faima, prestigiu, si stiu eu ce alte notiuni care ne indobitocesc in societatea actuala.
Ieri am luat parte la o astfel de situatie, in care m-am pus in locul fraierului fraierit. Asteptam la coada sa-mi iau ceva de mancare si in spatele meu un cuplu. Stau vreo 3 minute pana sa-mi vina randul, cand ce sa vezi, tipa din spate, dichisita si foarte hotarata face comanda in locul meu. In timp ce prietenul o dojenea pentru gest, iar ea se intorcea la el hlizindu-se, eu ma uitam fix la ea cu mare scarba, dar si cu o doza de amuzament, gandindu-ma daca sa-i dau vreo replica sau sa o las in plata ei. Pe moment am ales cea de-a doua varianta, pe motiv ca nu am cum sa schimb eu acum un om, o educatie, o obisnuinta. Caci era clara mandria ei si evident faptul ca experienta ei in faze similare nu era de colo. Acum imi pare rau ca nu am spus nimic, pentru ca uite, astazi, sunt inca enervata. Ca principiu, ca mentalitate, ca mod de viata, e hidos. Si vad asta peste tot - in fotbal (ca de-aia nu meritau ai nostri sa mearga mai departe, adepti ai cioacelor), in jocuri de carti, in trafic (ca daca nu-i tai unuia calea nu ti-e ziua completa), la examene (ca ti se intampla odata, ok. dar cand asta e metoda ta principala care te trece prin facultate...), etc. Ca sa nu intru in domeniul PR si publicitate, in aparitia unor produse care sa raspunda unor false nevoi, in tzepe precum tigarile, date catorva milioane de oameni, inclusiv mie.
Dar noi, romanii, nici macar nu urmarim asa castiguri si asa mize. Noua ne place sentimentul de a fi cei care fraieresc. Este?

Tuesday June 24, 2008 - 02:48pm (EEST) Permanent Link | 6 Comments
Invitatie pt absolventi (afis): Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Limbi si Literaturi Straine
Catedra de ENGLEZA

Centrul pentru Traducerea si Interpretarea Textului Contemporan (CTITC)
ofera în anul universitar 2008/2010

MASTERAT IN TRADUCEREA TEXTULUI LITERAR CONTEMPORAN - ENGLEZA (MTTLC) 2008-2010

Director : Prof. Dr. LIDIA VIANU

lidiavianu@yahoo.com

ADMITERE

1. Inscriere: 1-7 septembrie 2008

2. Examen: 8-12 septembrie, proba scrisa si interviu, Pitar Mos 7-13, etaj 1, sala 6

3. Taxa: 2000 RON pe an

4. ACTE necesare la inscriere:
- diploma de bacalureat
- diploma de licenta sau adeverinta licenta in original
- certificat de nastere, copie legalizata
- cerere de inscriere (formular de la secretariat)
- 2 fotografii
- chitanta de achitarea taxei (150 RON) la Casieria Rectoratului

5. Numar de locuri Engleza: 60 (cel putin 15 de la buget, restul cu plata)

6. In 2007 am admis 52 de masteranzi si am avut 23 de locuri de la buget, si 29 cu plata.

7. Se pot inscrie la examenul de admitere absolventii oricarei institutii de invatamant superior (cu diploma de licenta), care cunosc bine limba engleza.

8. Examenul de admitere include o proba scrisa - traducere si retroversiune - si un interviu de intentie.

9. Bibliografie orientativa:

Vianu, Lidia. English with a Choice, Teora, 2006
Vianu, Lidia. English with a Key 1, Teora 2006
Vianu, Lidia, English with a Key, 2, Teora 2006

SPECIALIZARI

1. Traducere de text literar contemporan (pentru edituri, reviste)
2. SUBTITRARE
3. Redactii (publicistica, radio, tv, internet)
4. Edituri
5. PUBLICITATE
6. Predarea limbii engleze prin traducere

STAGII DE INTERNSHIP propuse masteranzilor:

1. Redactare si traducere carte: Editurile Humanitas, Polirom, RAO, Curtea Veche
2. Redactare reviste culturale: Revistele Romania Literara, Cuvantul, Luceafarul
3. Redactare Radio: Radio Romania Cultural, Radio Romania International
4. Subtitrare: TVR, Intercomfilm
5. Publicitate: International Advertising Agency, Leo Burnett, Saatchi & Saatchi
6. Secretariat teatre: Teatrele Odeon, Masca, Ion Creanga, Teatrul National Bucuresti
7. Soft educational: SIVECO
8. Ministerul Educatiei si Cercetarii: Directia Relatii Externe
9. Administratia Universitatii Bucuresti: Relatii Externe

Stagiile difera de la an la an, in functie de interesele cursantilor si de acordurile ce se pot incheia.

ACTIVITATI DESFASURATE IN CADRUL MTTLC

1. Se lucreaza pe text, impreuna cu autori britanici/americani contemporani, prin internet
2. Videoconferinte la British Council cu scriitori britanici contemporani
3. Videconferinte la Laboratorul multimedia al Centrului CTITC
4. Multiple colaborari cu autori/traducatori britanici/americani prin internet, prin grupul de discutie al masteratului, la http://groups.yahoo.com/group/translationcafe
5. Redactarea revistei masteratului, Translation Cafe,

www.e-scoala.ro/ctitc/mttlc_2007.html
6. Se lucreaza la ateliere cu traducatori nativi /bursieri ai Institutului Cultural Roman (britanici si americani) si cu profesori invitati
7. Subtitrari pentru TVR si alte televiziuni
8. Emisiuni pentru Radio Romania Cultural, Radio Romania International
9. Editurile Univers Enciclopedic (colectia Literatura Contemporana in Traducere, coordonata de Lidia Vianu), Humanitas, Polirom, Rao, Curtea Veche

Programul colaboreaza cu:

1. Consiliul Britanic
2. Ministerul Educatiei si Cercetarii
3. Institutul Cultural Roman
4. Radio Romania Cultural
5. TVR
6. Uniunea Scriitorilor
7. International Advertising Agency
8. Leo Burnett
9. revista Romania Literara
10. Revista CTITC Translation Cafe
11. SIVECO
12. Teatre
13. PEN Clubul Roman
14. site-ul www.e-scoala.ro

Persoana de contact

Prof. Dr. LIDIA VIANU
lidiavianu@yahoo.com

Monday June 2, 2008 - 12:32pm (EEST) Permanent Link | 0 Comments
Oprah Vs God (continuare): Ca tot ma amuzase comparatia intre cei doi lideri spirituali, urmarind reactiile oamenilor care cred in ei, am omis un mic detaliu, si anume ca publicul american este profund religios. Atunci ce se intampla daca Oprah nu mai asculta de normele Bisericii? Can Oprah overcome God in America? Comentariile de la urmatorul filmuletz de pe youtube sunt destul de graitoare...

( The Church of Oprah exposed )

Friday April 25, 2008 - 04:38pm (EEST) Permanent Link | 2 Comments
Random: Niciodata nu am reusit sa vizionez pana la capat vreo editie a emisiunii lui Oprah, aceasta zeita binefacatoare a americanului de rand, si asta nu din cauza ei sau a subiectelor discutate. O femeie desteapta care propune teme simple, de entertainment sau de life-coaching, nu ma deranjeaza atat de tare cum ma ingrozeste aproape publicul ei, format din femei cu zambetul pe buze, care la fiecare afirmatie ce demonstreaza al lor "positive thinking", de exemplu "I've learnt that I am strong enough to face my life" sau "I am confident with myself, I'm beautiful and smart, nothing can go wrong, any wrong is right eventually", dau din cap aprobator, cu niste ochi de credincioase, ce se lumineaza (si ochii, si credinta in...predicatori) cu fiecare reusita a semenilor. Observ ca pot face o paralela intre publicul lui Oprah si publicul lui Dumnezeu, dar poate ca merg prea departe. Religia este un domeniu minat, trebuie strabatut cu mare atentie.

In alta ordine de idei, merita sa mergeti la Next, festivalul de scurt-metraje. Mai multe detalii pe www.nextproject.ro (filmele sunt rulate la Cinemateca Eforie)
Saptamana viitoare - festivalul B-est (la Cinema Scala). Informatii aici: www.b-estfilmfest.com

Wednesday April 9, 2008 - 11:34pm (EEST) Permanent Link | 5 Comments
Ce zic Ei, Străinii: Odata cu preţioasa decernare a premiilor Gopo, care s-au impartit frăţeşte intre două filme - 4, 3, 2 si California Dreamin' , oameni de specialitate tot incearcă să definească starea actuala a filmului românesc, să găsească nişte coordonate pentru dezvoltarea ulterioară a producţiilor româneşti. A mai multor producţii româneşti...
Iată o parte din cele spuse cu ocazia Colocviului international Filmul romanesc azi - ce a avut ca obiective "sa puna in valoare importanta internationala a cinematografului romanesc recent si perspectivele sale de dezvoltare si promovare" ( preluare din Observatorul Cultural) :

David Robinson (critic si istoric de film britanic): Este foarte dificil sa gasesti caracterul specific al "noului val" romanesc. Important este sa descoperi care este principala valoare si sa te zbati sa pastrezi intacta acea valoare. Cred ca marea forta - si, in acelasi timp, marea problema - a cinematografiei romanesti actuale este faptul ca acest grup de regizori a revenit la elementele esentiale ale cinema-ului. Ei fac filme intr-un mod aparent primitiv, dar acesta este de fapt modul cel mai bun, pe care ei ii redescopera. Acesti regizori ar trebui sa ramana fideli lor înşişi. Cred ca ei au o personalitate si o constiinta puternice si sper ca nu isi fac calcule cum sa urmeze vreo modă (...). Eu unul sunt foarte atasat de Chaplin si de o anumita cruzime pe care o regasim in filmele sale. Consider ca multi regizori romani au ceva asemanator: abilitatea de a introduce momente comice intr-o poveste in esenţă dramatica.

Dominique Nasta (critic, istoric si profesor de cinema belgian): (...) Ce s-a intamplat in cinematografia romaneasca, dupa mine, este ca regizorii au simtit nevoia sa recupereze trecutul. Intr-un anumit sens, trecutul a devenit prezentul lor. Daca vrei sa faci ceva important si durabil, trebuie ca, inainte de a ajunge la prezent, sa-ti revizitezi trecutul.

Ronald Bergan (critic, istoric si profesor de cinema britanic): Eu nu spun ca nu ar trebui sa-ti exorcizezi trecutul, insa, in acelasi timp, trebuie sa si privesti catre prezent, catre ceea ce se intampla acum. Ceea ce vad deseori este un realism care se reduce la a aşeza camera de filmat pe trepied si a urmari cum se comporta niste oameni, ceea ce nu mai este suficient. Regizorii romani trebuie sa depăşească realismul. Asta ma ingrijoreaza pe mine in legatura cu tinerii cineasti romani.
Cele mai multe miscari cinematografice sunt legate de situatia sociala si politica din ţara de origine. Ma gandesc, de exemplu, la situatia interbelica din Rusia si Germania si miscarile cinematografice nascute atunci. Sunt povesti foarte interesante de spus despre Romania de ayi, care vor veni cu timpul. Regizorii romani nu ar trebui sa se gandeasca la ce vor intelege din filmele lor criticii straini. Cu cat un film este mai national, cu atat el devine mai international.

Floreal Peleato (critic de film si scenarist spaniol): Una dintre impresiile mele este ca ficţiunea a absorbit documentarul; filmele de fictiune romanesti sunt niste bune documentare. In consecinţă, filmele sunt emotionante, dar nu si sentimentale, si refuză climax-ul (in sens hollywoodian) sau muzica. Întregul film este emoţionant, nu doar o secvenţă luată separat. Lungimea unor secvenţe este surprinzătoare şi creează tensiune dramatică. Regizorii au capacitatea de a descrie realitatea folosind si umorul negruş este un cinema inspirat de viaţă, nu tot de cinema.

David Robinson: Criticii de cinema trebuie si ei sa fie educati. Înainte, la festivaluri, multi critici ieseau din sala de la un film romanesc, pentru ca era "doar un film românesc"; acum, insa, ei n-ar mai îndrăzni sa faca asta.

Tags: film

Friday March 7, 2008 - 11:45am (EET) Permanent Link | 0 Comments

Add The Seeker to your personalized My Yahoo! page:

About My Yahoo! & RSS

Adriana

Tag Cloud

MY BLOGROLL

The Seeker Full Post View | List View