- deşert
-
universul e un imens desert oţelit,
şi simt, se simte
răsuflarea grea din fiecare zi...singurătate...
...nebunie...tristeţi...
fug de mine urlându-mi temerile
într-o tăcere asurzitoare...
fad este orizontul, fadă este ziua
cu sutele ei de cocori care-mi poartă visările
cântând culoarea rozelor de mai
poză: Composer_IV_by_Andross01
- EUROPAfest
-
"What is music to you ? What would you be without music ? Music is everything. Nature is music...The sea is music, the wind is music. The rain drumming on the roof and the storm raging in the sky are music. Music is the oldest entity. The scope of music is immense and infinite. It is the ‘esperanto’ of the world."
Duke Ellington
aveti programul aici: http://www.jmevents.ro/Locatie-Ticketing-s37-ro.htm
- butterflywhisper
-
blocurile, clădirile, fiecare stâlp
îmi îneacă orizonturile...
nu mă pot reobişnui
cu viaţa morbidă de aici,
unde primăvara zâmbeşte iluzionând
prin verdeaţa copacilor învăluiţi de un cer senin...
orele-şi pierd sensul,
iar zilele-mi sunt pline
de goliciune şi de singurătăţi... triste...
clipă de clipă,
acelaşi vis de smarald
îl port cu mine,
protejându-l sub pleoape de scoică....
îmi este greu... dar poate că nici nu vreau să mă reobişnuiesc....
ci doar să plec... şi asta, cât de curând...
...să zbor, undeva departe...
poză: Gruener_Schwalbenschanz_by_DrD0little
- vreau să joc
-
o, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!
să nu se simtă Dumnezeu
în mine
un rob în temniţă - încătuşat.
pământule, dă-mi aripi:
săgeată vreau să fiu, să spintec
nemărginirea,
să nu mai văd în preajmă decât cer,
deasupra cer,
şi cer sub mine -
şi-aprins în valuri de lumină
să joc
străfulgerat de-avânturi nemaipomenite
ca să răsufle liber Dumnezeu în mine,
să nu cârtească:
"sunt rob în temniţă!"
Lucian Blaga - 1919
- ploaia
-
stau înmărmurită şi privesc pe geam
cum vânturile geroase din iarnă se întorc
şi osifică picăturile de ploaie,
precum un strigăt din efemer...
frigul mă cuprinde,
şi până în măduva oaselor
simt cum o racilă devoratoare de vise
mă subjugă, lipsindu-mă de vlagă...
mai stau...mă întreb, mă caut,
dar corzile de harfă ale morţii
încep să cânte...
îndepărtând dorinţa de a mă deda
îmbrăţişărilor şi sărutărilor tale blânde
uită-mă,
iar apoi, descoperă-mă, uitându-mă iară...
poză: Rain_by_Buble